mi-e dor de mine.
astazi am un chef nebun sa ma regasesc.
stiu ca e cam tarziu sa plec in cautarea mea dar altceva mai bun n-am de facut.
noapte buna.

Cronia pasarii-arc

Sunt foarte putini scriitorii care m-au facut sa pot sa citesc o carte cu sufletul la gura si dupa ce o termin sa mai am rabdare sa citesc inca una de acelasi autor. Majoritatea scriitorilor au acelasi stil, car oboseste la un moment dat. Dar Haruki Murakami, in afara de 2-3 idei care se pot regasi si in alte opere, nu are nimic asemanator. Cronica mi s-a parut unica prin stilul si ideea ei de baza. Este vorba despre un barbat aproape parasit de nevasta si care din pricina inexistentei unui loc de munca ajunge sa cunoasca niste persoane care ii tulbura viata.
Este o carte pe care am citit-o cu rasuflarea la gura.
Cum am terminat-o am dat o fuga pana la bibloteca si am imprumutat "La capatul lumii si in tara aspra a minunilor". Mai am putin si o termin si pe asta.
Revin cu impresii.

BOSQUITO - Doua Maini

am auzit melodia asta la o petrecere la care am fost acum cateva zile si mi-a ramas in cap.
foarte frumoasa!

lantul slabiciunilor

astazi mi-am dat seama de ceva.
mi-am dat seama de o pedeapsa foarte mare pentru fiecare din noi. mi-am adus aminte de un film pe care l-am vazut de curand "It's a boy/girl thing"( o fata si un baiat care fac parte din cercuri diferite fac schimb de "suflete" si trebuie sa ajunga sa se inteleaga reciproc si sa se ajute la nevoie). cata putere poti sa ai ca sa accepti ca dupa ce ai trait atatia ani cu "tine" acum tu esti defapt altcineva si tu-ul tau este acum acel cineva care esti tu acuma... este mai rau decat sa iei totul de la inceput!

in ciuda acestui lucru care este cam "ireal", ca sa zic asa, exista ceva si mai dureros pentru oameni,iar foarte putini reusesc sa treaca peste aceasta proba, si anume "sa fi tu insuti". cum pot trei lucruri atat de diferite sa traiasca atata timp in comun (mintea,sufletul si corpul)?!!?!?!?

astazi ma simt pur si simplu fascinata de tot. ce minunatie este pana si piatra pe care copilul vecinului meu a aruncat-o in geamul vecinului de vis-s-vis!!! cum a putut fi "creata" acea piatra? acum nimeni nu pare sa dea atata importanta acestui fapt...da. "pamantul a fost creat asa si asa... si din cauza nu stiu cui si nu stiu cui s-a format nu stiu ce...etc etc etc..."
dar totusi. acum in mintea mea staruie intrebarea : cine a creat acel ceva care a determinat acel ceva care la randul lui a influentat formarea unui alt ceva?!?!
oamenii se cred atat de puternici in zilele noastre. cred ca pot rezolva orice cu tehnologia. cu cat se invata mai mult cu atat mai bine. dar niciodata nu o sa gasim raspunsul... Dumnezeu sa fie oare de vina? bine...dar pe el cine l-a creat!?!?

lantul slabiciunilor imi sufoca creierii...

si totusi...cu cata perfectiune a fost creat totul in jurul nostru...totul este minunat!!!pacat ca nu avem timp sa ne bucuram de noi...

prea multe "cuvinte-cheie"!